Şanse minime… spre zero
FC Oţelul Galaţi a reuşit o performaţă unică în istoria fotbalului gălăţean. Şi-a adjudecat titlul de campioană a sezonului 2010-2011 de Liga I şi va participa DIRECT în grupele celei mai prestigioase competiţii europene: UEFA Champions League. Bineînţeles că această performanţă este cu atât mai măreaţă, dacă ne uităm la halul în care se prezintă orice bază sportivă a oraşului Galaţi. Din acest motiv, echipa fanion a oraşului nostru a reuşit să o ia cu ani lumină înaintea oraşului pe care-l reprezintă, Galaţiul fiind unul dintre puţinele municipii din România care parcă au involuat în ultimii 20 de ani, deşi paradoxal sportul a evoluat. Dunărea Bătrână, revista electronică a suporterilor gălăţeni, vă prezintă începând de astăzi, un “serial” despre şansele Oţelului de evolua la Galaţi în grupele Ligii Campionilor, în fiecare episod urmând să discutăm mai multe aspecte ce vor atinge subiecte ca infrastructura sportului gălăţean, criteriile ce trebuiesc îndeplinite, lupta politică la nivel de oraş, etc. 

Piatra Neamţ sau Bucureşti ?
Cu mai puţin de 4 luni înainte de începerea Ligii Campionilor, Oţelul îşi face calcule unde va evolua contra temutelor echipe din Spania, Anglia, Italia, Germania: la Piatra Neamţ sau la Bucureşti? Cei mai mulţi suporteri, cât şi antrenorul Dorinel Munteanu îşi doresc prima variantă, deoarece ei sunt de părere că o echipă din regiunea Moldovei, ar fi mult mai simpatizată de moldovenii din jud. Neamţ, decât ar fi vreodată în capitală. Alţii sunt de părere că ar trebui ca Oţelul să evolueze pe noul şi ultramodernul stadion “National Arena” din Bucureşti. Aceştia aduc ca argumente capacitatea de 55.200 de locuri a stadionului, spunând că arena în cauză s-ar umple la un meci cu Barcelona sau Manchester United. Dar ce te faci dacă ai parte de o grupă asemănătoare cu cea a Urziceniului de acum doi ani? Bineînţeles, fiecare are dreptate în felul său în această dilemă, iar “Dunărea Bătrână” a lansat un sondaj “Piatra Neamţ vs Bucureşti” la care vă invităm să răspundeţi cu toţii. De asemenea, vom reveni asupra acestui aspect la momentul potrivit.

Declaraţii dătătoare de speranţe
Deocamdată să ne întoarcem însă la ruşinea noastră… Aceea de a nu avea în anul de graţie 2011, un stadion care să aibă şanse măcar de a fi transformat pentru Liga Campionilor. Imediat după câştigarea trofeului, directorul general Marius Stan declara: "Eu aş vrea să jucăm în Liga Campionilor la Galaţi, pentru că aici am realizat această performanţă. E visul meu şi e, credeţi-mă, realizabil. Avem un stadion de 30.000 de locuri, arena "Dunărea", care poate fi pus la punct. Cu o condiţie: autorităţile să se trezească." Aceasta a fost declaraţia care a pus pe jar toţi suporterii Oţelului. “Chiar se poate realiza?”, ne-am întrebat cu toţii sperând că e ceva palpabil şi nu doar o luptă surdă cu iz electoral. Nici nu ne-am trezit bine că a urmat alta şi mai şi: "Ne gândim să oferim gălăţenilor bucuria de a-şi vedea echipa jucând acasă în Liga Campionilor. Împreună cu autorităţile locale sperăm să găsim repede o soluţie. Intenţionăm să cerem concesionarea stadionului Dunărea, pe o perioadă de 49 de ani, pe care să-l amenajăm cu ajutorul unor firme din China.” Declaraţia îi aparţine acţionarului clubului de la malul Dunării, Ionel Borş, country-managerul Arcelor Mittal Galaţi. Iar speranţa noastră de doi bani, s-a transformat în scânteie, mai ales că noi ca şi suporteri am fi fost oricând în stare să muncim chiar şi pe bază de voluntariat la stadion numai să ne vedem visul cu ochii…

Intră în scenă stadionul “Dunărea”, marea speranţă a fotbalului gălăţean actual
Numai că realitatea bate mereu “filmul”, iar o scurtă vizită la arena “Dunărea” te face să te laşi păgubaş. Stadionul în cauză nu beneficiază nici de condiţiile elementare pentru jocurile de Liga I, pe când Liga Campionilor pare din altă galaxie. Dacă mai adaugi următoarele ingrediente: stadion al Primăriei, parcarea din faţă a DJTS-ului, ura dintre autorităţi şi clubul Oţelul şi ruina care este stadionul Dunărea la acest moment, speranţele alea de doi bani, devin de minus doi bani…
Bineînţeles că viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, in căutare de voturi probabil pentru alegerile care vin, a declarat că autorităţile au deja planuri mari şi vor să facă în 3 luni ce nu s-a realizat în 20 de ani. Nu-i aşa că vă vine să râdeţi amar? Dar despre asta vom discuta în episodul următor, când vă vom prezenta şi diferenţa prăpăstioasă dintre criteriile cerute de UEFA pentru un stadion de 4 stele şi starea actuală a stadionului Dunărea.

- va continua -