STIRI Liga I “Obiectivul meu în 2015 este să salvez Oţelul de la retrogradare”

Cristian CristeaCristian CristeaÎntr-un interviu acordat Monitorului de Galaţi, Cristian Cristea a vorbit despre perioadele în care a evoluat pentru echipe din Franţa şi Italia, cumpenele pe care le-a avut în fotbal şi momentul în care a fost foarte aproape să se lase, de ce a ales oferta Oţelului, pe cine vrea să se răzbune şi cum speră să poată salva echipa de la retrogradare.


Cristian Cristea: “Părinţii mei s-au mutat în Franţa înainte de Revoluţie. Am copilărit acolo şi pot să spun că ţara mea este Franţa. Am trăit acolo până la 17 ani când am plecat în Italia. Îmi este foarte greu să fac o comparaţie. Fotbalul nostru este mult în urmă. Francezii sunt organizaţi extraordinar. Dacă începi fotbalul, acolo trebuie să fii ca un robot şi să te gândeşti doar la fotbal. Ei îţi oferă condiţii excepţionale şi tu nu trebuie decât să fii serios şi să acumulezi mult şi repede. Diferenţa dintre cele două ţări se reflectă şi la nivelul fotbalului. Fotbalul de la noi se află din păcate la mare distanţă de profesionismul din Franţa. Mi-a fost mult mai greu decât am crezut iniţial în Italia. Avusesem rezultate bune în Franţa şi credeam că voi rupe norii în Italia. Am găsit, însă, o altă mentalitate, o altă viziune asupra fotbalului. Pot să vă spun că la cluburile italiene există o aparatură cum nu am mai văzut în alte ţări. Sunt de un profesionism ieşit din comun. Eu nu am ştiut să profit de şansa pe care am avut-o şi îmi pare rău. Eram prea tânăr şi am fost luat prin surprindere. Nu am fost pregătit mental pentru a evolua în, cred, cel mai profesionist fotbal din lume. Apoi am avut ghinion că am avut un accident grav de maşină care m-a ţinut pe bară aproape un an de zile. A trebuit să reziliez contractul cu echipa italiană Juve Stabia. Am decis să mă întorc în România pentru că şi părinţii mei se întorseseră acasă. Voiam să mă las de fotbal, însă a venit oferta de la FC Snagov, unde era antrenor Laurenţiu Reghecampf. Dânsul a ştiut să mă pună pe picioare. El a crezut în mine şi acest lucru mi-a dat aripi. Am marcat 12 goluri în 15 meciuri şi am fost golgeterul turului ligii secunde. Şi cum fericirea nu durează mult, am suferit o nouă accidentare gravă, fisură de cartilagiu, şi am stat iar 7 luni pe tuşă. Trăsesem de mine 2 ani să îmi revin, dar ghinionul părea că mă urmărea. Am avut o nouă cumpănă. Mi-a fost foarte greu. Am decis să mă operez, după care domnul Hagi mi-a făcut o ofertă să mă duc la Viitorul. Mi-am revenit, am marcat în Liga 1, dar au fost nişte discuţii în staff şi a trebuit să plec de acolo. Am rămas cu un gust amar şi nu înţeleg din ce motiv s-a renunţat la mine după ce jucasem în 4 meciuri şi cred că îmi făcusem datoria?! A fost altceva la mijloc. Am vrut să îmi iau revanşa la meciul direct din acest campionat, dar, din păcate, nu am fost folosit. Era un impresar care mă ştia din Ungaria. Eu jucam atunci la Tg. Mureş în liga secundă şi marcasem 7 goluri. Impresarul m-a întrebat dacă nu mă interesează să evoluez în Australia. M-am dus în probe acolo şi m-am gândit că poate fi un nou început. M-am pregătit 3 zile şi în a patra am semnat contractul. Jucasem şi un meci amical şi îi convinsesem. În primele două meciuri am dat două goluri şi totul părea perfect. Până la urmă nu era ceea ce credeam şi s-a terminat foarte urât. Patronii echipei erau de fapt mafioţi care făceau legea în pariurile sportive. Ei aveau câţiva jucători care trânteau meciuri. Am nimerit ca într-un film cu gangsteri. Când am fost chemat la Tribunal nu îmi venea să cred unde nimerisem. Acel scandal mi-a marcat cariera chiar dacă nu aveam nicio implicare. A fost mediatizat negativ acest caz şi am pierdut un contract important pentru că echipa care mă dorea a renunţat după ce conducătorii au citit despre cazul din Australia. Atunci m-am întors în ţară şi m-am hotărât să renunţ la fotbal. Nu se mai putea. Aveam ghinion prea mare. Imaginea mea suferise foarte mult în urma scandalului din Australia. Şi când credeam că nu mai am treabă cu fotbalul a venit oferta de la Oţelul... Am primit oferta într-un moment în care nu mă mai gândeam să joc fotbal. Faptul că prietena mea este din Galaţi şi familia ei m-a susţinut enorm m-au făcut să accept fără să stau mult pe gânduri. Eu trecusem de multe ori prin Galaţi şi îmi plăcea mult oraşul. Când a venit oferta am spus că acesta este destinul meu şi trebuie să fac acest pas. Până la urmă mulţumesc enorm familiei prietenei mele, fără de care nu aş fi putut să mă integrez la Oţelul. Cu toate astea am nimerit într-o perioadă grea aici, nu trebuie să ne ascundem după degete. Au fost însă foarte multe veniri şi plecări. Practic, au fost două echipe. Din formaţia cu care am plecat la drum au mai rămas doi titulari. Este foarte greu să obţii rezultate bune în aceste condiţii. Nu a fost timp de pregătire, de acomodare, şi cred că toţi eram derutaţi la început. Au venit apoi domnul Tămăşanu şi Ionuţ Pavăl şi lucrurile s-au reglat. Dovada a fost reprezentată de faptul că am putut să ţinem pasul cu echipele bune din campionat. Regretul cel mare este faptul că nu am jucat contra Viitorului. Nu este vorba despre răzbunare, dar îmi doream să demonstrez că am valoare. Mi-ar fi plăcut să înscriu şi să câştigăm meciul. Vine însă partida din retur şi abia astept să joc, aici la noi, alături de suporterii minunaţi din Galaţi. Noi avem un avantaj pentru că avem o perioadă de pregătire în comun. Sper să nu mai plece jucători şi cei care vor veni să apară cât mai rapid, pentru că avem nevoie de omogenitate. Nu trebuie să mai avem parte de atâtea veniri şi plecări. Am încredere în conducerea clubului, care sper să facă lotul pentru retur cât mai repede. Domnului Selymes i-a fost foarte greu să facă lucruri deosebite, dar cred că a reuşit. Eu sunt optimist că vom reuşi să ne salvăm şi să obţinem, cred, în acest fel, o mare performanţă. Oţelul nu are cum să retrogradeze dacă lucrurile îşi vor urma traseul ascendent. Clar că avem nevoie de întăriri. Important este să avem un lot competitiv şi câteva absenţe să nu se cunoască. Practic jucătorii trebuie să fie de nivel apropiat. Atmosfera este bună şi dacă vom avea încredere în forţele proprii ne vom salva de la retrogradare. Normal că mă gândesc la echipa naţională, dar mai am foarte mult de muncă. Trebuie să marchez mai mult şi atunci poate că voi intra în vizorul selecţionerului Anghel Iordănescu. Cred că orice fotbalist visează ca într-o zi să evolueze în echipa naţională a ţării sale. Am jucat la loturile de juniori şi la cel de tineret, dar nimic nu se compară cu prima reprezentativă. În retur vom vedea câte goluri voi marca şi dacă voi înscrie des, cine ştie... poate voi fi chemat la echipa naţională?! Eu spun mereu „Never give-up”, adică nu renunţa niciodată. Cred că asta se găseşte în caracterul meu. Chiar dacă uneori sunt dezamăgit, mă culeg şi îmi revin. Sper ca în acest an să nu mai am probleme medicale şi să pot să mă exprim la adevărata mea valoare. Am încredere că voi reveni la forma pe care o aveam în urmă cu câţiva ani. Le promit suporterilor că nu îi voi dezamăgi în retur. Voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru a ajunge la o formă care să îmi permită să salvez Oţelul de la retrogradare. Acesta este obiectivul meu în 2015, să salvez Oţelul de la retrogradare. Important este să jucăm bine şi să credem că putem evolua şi în sezonul viitor în Liga 1. Gândul acesta trebuie să ne ghideze pe toţi componenţii lotului încă de la reunirea programată pe 12 ianuarie!”

Login sau crează cont pentru a comenta              |