STIRI Liga I “S-a cerut o sumă mare pentru preluarea clubului”

Andrei RusuAndrei RusuPe Andrei Rusu l-am contactat în urmă cu ceva timp, când mai erau câteva etape până la finalul campionatului. L-am întrebat atunci ce părere are despre situația în care a ajuns Oțelul și i-am propus o discuție despre perioada în care a activat în cadrul clubului nostru. Am încercat să aflu și de la el, ca și de la mulți alții, cine e vinovat pentru distrugerea echipei și care crede că este viitorul echipei noastre. Mi-a promis că vorbim doar după încheierea campionatului pentru că nu-și dorește să facă rău jucătorilor și nu vrea să creadă cineva că are anumite interese. Chiar dacă în prezent este foarte departe de Galați (își desfășoară activitatea în America, unde se ocupă tot de fotbal pentru un club din Indiana), și-a respectat promisiunea și a răspuns cu multă amabilitate. Iată prima parte a unui interviu în exclusivitate pentru Dunărea Bătrână:


Reporter: În ce condiții ai ajuns la Oțelul? Te întreb pentru că ai apărut de nicăieri, într-un moment în care nu se aștepta nimeni
Andrei Rusu: A fost o conjunctură interesantă, eram în discuții cu administratorul special pentru a prelua echipa de la TNG, împreună cu Florin Burhală, care ar fi fost interesat de club, dar în anumite condiții. O condiție pusă a fost ca noi să ne ocupam deja din vara lui 2014 de managementul general al clubului, fără a investi încă, adică să astupăm găurile negre dinăuntru, iar prin folosirea primei tranşe din drepturile TV să putem să supraviețuim până la a doua tranşă, când ar fi fost posibilă o completare a bugetului de către Alpine Management, în caz că am fi putut ajunge cu datoriile spre un milion de euro. La acea vreme datoriile erau în total de vreo 2,5 milioane de euro. Eu a trebuit să mă apuc de lucru mai repede, cu toate că nu se semnase deocamdată nici un act și nici auditul nu putea începe, fiindcă nu am primit toate actele. Dar deja toate echipele începuseră antrenamentele, iar la noi era haos și nu se știa nimic. A trebuit să încerc să fac un lot nou, să caut antrenori, să negociem cu cei care vroiau să rămână și cu cei care erau pe picior de plecare, erau foarte multe restanțe către jucători la acea vreme. Practic, în aproape 2 săptămîni a trebuit să completam lotul, să găsim un staff nou fiindcă plecase și Schumacher și să găsim un cantonament bun și ieftin unde puteam să verificăm jucători din toată lumea. Am ales Slovacia, la câteva ore de Viena, care s-a dovedit a fi fost o alegere perfectă. Mai ales că spre Viena erau bilete ieftine și puteai ajunge ușor din orice zonă a lumii. Din păcate, nu ne-am putut înțelege cu TNG-ul la acea vreme, s-a și cerut o sumă mare pentru preluarea clubului, au început să apară și datorii mai vechi așa că Florin Burhală nu a mai putut continua în aceste condiții. Eu, din păcate, nu am mai putut da înapoi, fiindcă deja mă implicasem un pic și nu ar fi fost normal să plec chiar în acel moment, așa că am decis să înfruntăm greul împreună și să încercăm să menținem echipa acolo unde-i este locul. Bineînţeles că pentru mine, la acea vreme, să încep să lucrez într-un club direct în Liga 1 a fost o conjunctură norocoasă și o super oportunitate. Am încercat să-mi fac treaba într-un mod profesional cu toate că am fost lăsat cam singur la început, nu mai era nimeni care să ajute la reconstrucţie în club. NU mai aveam președinte, director sportiv, team-manager, preparator fizic, director de relații publice!”

Login sau crează cont pentru a comenta              |