STIRI Liga I Iată cum s-a terminat bugetul Oţelului în doar o lună în vara lui 2014

Andrei RusuAndrei RusuContinuăm prezentarea interviului cu Andrei Rusu, fostul şef al Departamentului de Scouting al Oţelului la începutul sezonului. Iată ce spune acesta despre transferurile din vara lui 2014, antrenorul Michael Weiss, bugetul de nimic pe care l-a avut la dispoziţie, dar şi felul în care au dispărut banii care ar fi trebuit să ajungă Oţelului până în noiembrie 2014 încă din august!


Reporter: Ai fost șeful Departamentului de Scouting. Ce buget de transferuri ai avut? Michael Weiss a fost alegerea ta? Ce jucători au fost aduși în timpul mandatului tău și în ce condiții?
Andrei Rusu: Prima opțiune pentru noi a fost să rămână Schumacher cu Florea, fiindcă ei știau cel mai bine lotul de la prima și a doua echipă. Erau ceva jucători pe care voiam să-i promovăm la prima echipă, ca să capete experiență. Cum Schumacher a plecat la Viitorul Constanţa, am optat pentru Michael Weiss, care  a fost adus pentru că a vrut să lucreze cu Steffen Menze, ca tandem. NU am mai vrut să aducem antrenor român ca să nu avem probleme, că se cunoaște cu nu știu cine, că are nu știu ce fel de contacte, am vrut să eliminăm speculaţiile din start. Michael Weiss știa să vorbească cu jucătorii, să-i facă să înțeleagă ce se vrea de la ei, mai ales de la cei tineri, fiindcă a lucrat în mare parte cu puști în multe colțuri ale lumii. Iar Steffen, fost jucător la nivel înalt în Bundesliga, este un bun antrenor, meticulous, care a fost și director sportiv la Dynamo Dresda. El făcea cea mai mare parte din treabă și datorită lui în principiu au fost promovați la prima echipă jucători ca George Miron, Cosmin Stoian, Robert Moglan sau Andrei Marus. Din păcate, filozofia nemțească nu prea se potrivește în jungla din România și, după 5 meciuri fără victorie, au început să caute alt antrenor. Se poate ca acest tandem să nu se fi potrivit cu realitatea de la Galați, dar parcă mai trebuiau lăsați un pic, abia am început să câștigăm și noi un meci și au început repede problemele. Trebuie să reflectăm și asupra faptului că am început pregătirile cu 2-3 săptămâni mai tîrziu decât restul echipelor. În cantonament, cât și la întoarcere, am avut mulți jucători în probe. Nu am luat nici un jucător de pe DVD-uri, am preferat să investim un pic mai mulți bani și timp în a-i vedea cum se integrează în echipă. Singurii semnați la început fără probe au fost Cristian Cristea și Benjamin Onwuachi. Apoi l-am adus și pe Christian Pouga, un vârf de careu de care aveam nevoie mare. El a venit mai mult la rugămintea mea, cu toate că a avut în mână două oferte cu mult mai bune decît ceea ce-i puteam oferi la Galați. Din păcate, nu am putut să-l înregistrăm și să-l folosim, lucru pe care l-am aflat abia când a sosit la Galați. Până atunci mi se dăduse OK-ul că putem transfera și extracomunitari, de aceea l-am adus și pe Onwuachi. Pouga a plecat a doua zi la Boavista Porto, de la care avea deja ofertă scrisă de 3-4 ori mai mare decât de la noi! Am aflat după că, din cauza că nu au fost plătite anumite taxe de aproape un an, nu mai aveam dreptul de a înregistra și folosi extracomunitari. Astfel de situații de amatorism am putut întâlni aproape în fiecare săptămână la club. Începeam să cred că anumite lucruri sunt făcute cu rea-voință, căci îmi era greu să cred altceva. Cât despre buget ce să zic... La început, când au fost discuțiile cu Florin Burhală și cu TNG-ul, ni s-a comunicat că avem de primit prima tranşă de bani care ar fi trebuit să ne ajungă undeva până în noiembrie aproape. Dacă mai vindeam un jucător sau doi eram acoperiți până la următoarea tranşă. Am făcut un buget lunar de aproape 80.000 euro incluzând taxele. Pentru aproape 28 de jucători, plus staff! Am mai adus jucători gen Karol Karlik și Marcel Avdic, pe care i-am testat în Slovacia. Din păcate Alex Ikeng, pe care vroiam să-l semnez neapărat, a avut ceva probleme medicale și nu am știut de cât timp are nevoie pentru a se recupera. L-am trimis la Stuttgart înapoi, însă după 2 săptămâni nu a putut să ne spună ceva concret și astfel am renunțat la el. L-am mai testat şi pe Dragoş Plopeanu încă o dată și a făcut o figură mai bună. L-am semnat pe Vasile Gheorghe pentru că aveam nevoie de un jucător de profil ofensiv și am tot tras și noi la acel moment de Florin Cernat. L-am adus pe Ivan Pecha pentru a întări defensiva și a-i determina pe cei care erau deja în lot să lupte pentru un loc de titular. Am încercat, în limitele financiare impuse, să creăm un mediu competitiv totuși. M-am zbătut să-i am și pe Ciprian Milea și pe Alexandru Zaharia cu noi. Weiss l-a dorit pe Serkan Ciftci, fiindcă aveam nevoie de atacanți. L-am adus și pe Paulinho, dar când a văzut ce probleme au apărut, nu a mai vrut să continue. După 10 august însă, nu am mai vrut să aduc pe nimeni, fiindcă ni s-a comunicat că nu mai sunt bani. Din ce intrase pe 1 iulie, și am văzut banii cu ochii mei (s-au plătit şi ceva datorii), dar să rămâi fără bani pe 10 august deja mi s-a părut un pic science-fiction. Deja se semnase un contract cu o firmă de-a lui Adamescu cred și ușor-ușor au dispărut banii, nu știu ce s-a mai plătit între timp. Așa că nu am putut să mă mai implic mai departe, mi-ar fi fost rușine față de jucători să-i mint să vină să joace că or să și primească ei banii la un moment dat. Cei veniți după, au venit pe filiera TNG-ului, eu am fost de acord doar cu Adăscăliţei, la propunerea lui Remus Pascu. Doar 1500 de euro au fost toate comisioanele date pentru jucătorii aduși de mine!” 

Login sau crează cont pentru a comenta              |