STIRI File de poveste Buş a rămas un supercampion

Laurentiu Bus cu putin timp inainte de a marca cel mai important gol al carierei saleLaurentiu Bus cu putin timp inainte de a marca cel mai important gol al carierei saleOţelul a pierdut la Călăraşi, fiind învinsă în urma a două goluri marcate pe final de fostul oţelar de legendă, Laurenţiu Buş, care a dus scorul la 3-1, de la 1-1.  Buş a centrat la primul gol şi a înscris în minutele 74 și 86, dar nu s-a bucurat prea mult, la ambele goluri, din respect pentru echipa roş-alb-albastră, acolo unde a cunoscut cea mai bună perioadă a carierei sale de până acum. La final, mijlocaşul de bandă s-a deplasat în dreptul galeriei noastre, a dat mâna cu suporterii roş-alb-albaştri şi şi-a exprimat regretul pentru situaţia în care a ajuns Oţelul, dar şi pentru faptul că a marcat cele două goluri în poarta echipei nostre.


Laurenţiu Buş (după meciul tur): “FC Oţelul Galaţi trebuie să meargă înainte, trebuie să lupte şi să muncească mult, dar mai presus de toate TREBUIE ajutată de oameni competenţi! Suporterii acestui club sunt fantastici şi au demonstrat mai mult decât oricine că ştiu şi pot să iubească acest Club necondiţionat! Lupta Oţelule, Luptă!!!”

Despre Laurențiu Cosmin Buş întotdeauna va fi scrisă o pagină separată în istoria Oțelului. “Omul Supercupă” s-a născut pe 27 august 1987 la Cluj-Napoca. A jucat pentru Universitatea Cluj, Politehnica Timișoara, Universitatea II Cluj şi Arieșul Turda până a ajuns la Oțelul la finalul lui 2009! O eroare managerială a făcut însă ca el să fie împrumutat înapoi la Turda, deoarece jucătorul evoluase în acel an competițional pentru două echipe deja: “U” Cluj și Arieșul. Astfel, Oțelul ar fi riscat depunctarea în cazul în care l-ar fi utilizat pe teren, iar Buş a trebuit să revină la una din cele două echipe sub formă de împrumut și cum “U” își dorea reconstrucția, singura alternativă a rămas Arieșul. Adus la insistențele lui Dorinel Munteanu (care îl cunoștea din perioada “U”) nu s-a impus niciodată ca om de bază la Oţelul, acumulând doar 35 de meciuri în două sezoane și jumătate în toate competiţiile, timp în care a marcat doar două goluri, dar ce goluri! Concurența cu Iorga, Antal, Silviu Ilie sau Ochiroşii, coroborată cu diverse accidentări suferite, l-au ținut departe de teren. A explodat într-un moment în care nimeni numai credea că este material bun de Oţelul. A fost rezervă eternă pe aproape tot parcursul campionatului 2010-2011, dar când antrenorul Dorinel Munteanu a apelat la el pe final şi-a făcut din plin datoria. A contribuit în doar câteva meciuri la un titlu istoric, dând 3 pase de gol şi marcând o dată pe final de sezon. Pentru el era ca şi cum abia începuse campionatul, aşa că a fost apoi cel mai bun om al Supercupei cu Steaua, câştigate de Oţelul, după golul senzaţional marcat de Laurenţiu. De altfel, el a fost ales MVP-ul partidei, fiind premiat de către campionul mondial la box, Lucian Bute, suporter al echipei Oţelul. Revenind la titlul câştigat, Buş reuşeşte această performanţă alături de colegii săi la chiar primul sezon în tricoul roş-alb-abastru! Deşi nu jucase mai deloc tot sezonul, micuţul mijlocaş surprinde pe toată lumea şi dă semnul trezirii Oţelului, care avea să câştige toate meciurile din final, totul pornind de la pasa sa de gol în jocul de la CFR Cluj! Apoi, singurul gol pentru Oțelul în Liga 1 a fost discutat foarte puțin, în ciuda importanței sale. Pe 9 mai 2011, în etapa a 32-a, Oțelul întâlnea Victoria Brăneşti. Echipa din satul cu acelaşi nume avea o motivație extraordinar de puternică, sub formă de “cărămizi” de bani, deși era matematic retrogradată. FC Timișoara aștepta pasul greșit, astfel că au trimis pachete de bani la Brăneşti pentru ca Victoria să opună o rezistenţă eroică. Golul lui Buş din minutul 32, dedicat mamei, în fața unei echipe disperate să câștige, dar şi centrarea de la golul lui Paraschiv din minutul 90 au contribuit la păstrarea distanței față de timișoreni, la moralul echipei, la frustrarea rivalilor de atunci, dar şi la liniștea lui Dorinel în vederea pregătirii “finalei campionatului”, care se desfășura chiar etapa următoare. Mai mult, contra Timişoarei, Laurenţiu trimite centrarea perfectă pentru Pena, care aduce titlul şi nebunia frumoasă la Galaţi! În următorul sezon, Dorinel Munteanu a încercat forțarea sa în condițiile în care concurența a crescut calitativ, în locul lui Ochiroşii fiind transferat Sorin Frunză, gălățeanul campion cu Unirea Urziceni. Numai că Laurenţiu s-a reîntors la forma sa obişnuită. A jucat în 16 partide fără a marca vreun gol. Tot în sezonul 2011/2012 a participat și în Champions League, în meciul pierdut la București împotriva Benficăi. În următorul an îi merge și mai prost, el evoluând în doar 6 meciuri, de două ori din postura de rezervă. În finalul anului 2012 părăsește Oțelul de comun acord cu cei din conducerea clubului, cu destinația Rusia, în Liga a 2-a, la Enisey Krasnoyarsk. De atunci a mai jucat pentru Rapid Bucureşti şi Dunărea Călăraşi.

Login sau crează cont pentru a comenta              |