STIRI File de poveste ”Copiii de la Oțelul au muncit mai mult, și-au dorit victoria și au meritat-o”

Dorin SemeghinDorin SemeghinÎn 2014, site-ul suporterilor Dunărea Bătrână l-a trecut pe Dorin Semeghin printre cele 50 de legende ale clubului la 50 de ani de la înfiinţarea Oţelului, fundaşul stânga fiind unul dintre favoriţii publicului gălăţean, apreciat atât pentru evoluţiile sale din teren, temperamentul vulcanic, cât şi pentru felul amuzant şi inofensiv în care îşi provoca adversarii.
Ajuns la 36 de ani, “Seme” îmbracă tricoul celor de la Rapid CFR Suceava şi a fost cel mai periculos adversar al Oţelului în meciul de ieri. Fundaşul stânga a provocat şi câteva clinciuri în timpul partidei, şi-a altoit peste ceafă propriii colegi, a zâmbit la glumele spectatorilor legate de perioada Grigoraş, iar la final a recunoscut că "oţelarii" au meritat victoria, chiar dacă formaţia gălăţeană este alcătuită doar din copii.


Dorin Semeghin: ”Copiii de la Oțelul au muncit mai mult, și-au dorit victoria și au meritat-o.”

“Seme”, micuțul fundaș stânga oțelar cu inimă mare, s-a născut pe 29 martie 1979, în Gura Humorului. A început fotbalul de performanță la 18 ani la Fălticeni (pentru echipa a doua) şi a mai jucat pentru Foresta Suceava, Dinamo, Poiana Câmpina, Petrolul Ploieşti, FC Argeş sau Hapoel Petah-Tikva, până a ajunge la Oţelul, nu înainte de a fi campion cu Dinamo şi remarcat de către Alex Ferguson la un meci contra lui Manchester United. Felul în care a luptat pentru Oţelul timp de doi ani, tratând fiecare partidă de parcă era ultima, l-au adus pe buzele oricărui iubitor al fotbalului gălăţean. În numai doi ani, “Seme” a devenit nu numai febleţea tribunelor, ci şi un fotbalist demn de echipa all-time a Galaţiului, fiind considerat de mulţi cel mai bun fundaş stânga din istoria Oţelului.
Deși, în glumă, a fost la un pas să se lase de fotbal la Galați și să se apuce de șah, la sfaturile antrenorului său de atunci, Petre Grigoraș, “Seme” a fost cel mai iubit jucător oțelar din acea perioadă. Mărturie stau desele scandări ale numelui său dinspre tribune, dar şi mesajul brigăzii Grupa C din Peluza Nord: “Cine n-are un Seme să-şi cumpere”.
Deși nu ar fi putut ataca vreodată poziția coechipierului Viorel Tănase în inimile noastre, pe Semeghin ni-l aducem aminte cu toții fluturând, fericit, steagul roș-alb-albastru în fața suporterilor din galerie. E imaginea pe care și-o aduce și el aminte cu siguranță. Pentru că întotdeauna a vorbit cu plăcere de Galați, și-a exprimat bucuria câștigării campionatului și a încurajat echipa înaintea confruntărilor cu titanii europeni.
Cum a devenit cel mai iubit oțelar? În ciuda poziției defensive ocupate în teren, Seme a fost un fundaș ultraofensiv prin exprimare. Raidurile sale în jumătatea adversă, disponibilitatea la efort (care nu-ți dădeau voie să întrebi dacă a fost la vreun chef în noaptea dinainte) și în special centrările de mare clasă în careu, reprezentau principalele sale atuuri. Micul nostru Beckham a reuşit, cu 13 centrări decisive, să fie cel mai bun pasator din campionatul intern în 2007. Reuşita sa este cu atât mai importantă, cu cât următorul clasat în acel an era Ovidiu Herea de la Rapid cu doar 8 assist-uri. Dacă mai punem la socoteală faptul că giuleşteanul era jucător de creaţie, deci era obligat să aibă o normă de pase decisive pe an, atunci putem înţelege de ce Semeghin poate fi considerat fără probleme cel mai bun fundaş stânga din istoria Oţelului. La doar 1,69 metri și cu doar 63 de kilograme, Semeghin nu părea neapărat un fotbalist cât mai mult o inimă roş-alb-albastră, transformată în uragan pe faza ofensivă, şi într-un vulcan coleric în apărare. De altfel, clinciurile cu adversarii l-au şi făcut faimos în rândul suporterilor. Stilul său aparte de a sări furios la gâtul oponenţilor, doar pentru a-i mângâia inofensiv pe cap într-un final, a făcut mereu deliciul publicului. A evoluat în dubla istorică împotriva Trabzonsporului și în meciurile de calificare împotriva celor de la Lokomotiv Sofia, înscriind și golul de 1-2 care ne dădea speranțe la un rezultat pozitiv. De altfel, experienţa sa europeană din trecut a fost de mare ajutor Oţelului. În turul cu Trabzon nu se ştie cum l-a provocat pe cel mai bun om al oaspeţilor, africanul Yatarra (un fel de Ronaldinho al turcilor la acea vreme), dar cert este că adversarul nu a mai îndurat şi l-a lovit pe Seme fiind imediat eliminat! În retur, Dorin a făcut un nou meci mare şi probabil că toţi gălăţenii care au ascultat acea partidă de legendă la radio îşi aduc aminte cum comentatorul explica felul în care vulcanicul “Seme” a fost atacat cu o ploaie de brichete de aprigii fani turci. Parcă ni-l şi imaginam scălămbăindu-se în faţa infernalului public turc… De asemenea, mai ţineţi minte golul din penalty marcat de Jula, în minutul 90, al meciului retur cu Trabzonspor? Pe una din reluările executării acelui penalty se poate observa o imagine fascinantă: undeva la mijlocul terenului, un jucător “oţelar” stă în genunchi, cu mâinile împreunate a rugăciune, implorând Divinitatea pentru o victorie de neuitat a Oţelului. Acel jucător era micuţul sufletist Dorin Semeghin… Plecarea sa, regretată enorm de fanii oțelari, după doar 65 de meciuri în roș-alb-albastru, în ciuda speranţei într-un cuplu năucitor Semeghin-Sălăgeanu, pe partea stângă, a venit în 2008. Din păcate, fotbalistul a fost scos pe uşa din spate de la Oţelul, cum au păţit însă şi alţi fotbalişti de legendă, fiind trimis la echipa a II-a, acuzat că nu şi-ar fi apărat corect şansele, deşi totul se rezuma la faptul că nu semnase prelungirea contractului. Cu toate acestea, Dorin îşi dovedise deja loialitatea când a refuzat o reîntoarcere la Dinamo!
A rămas totuşi în Divizia A, la Gaz Metan, cu care a retrogradat din primul sezon, apoi a mai încercat Cetatea Suceava, Astra Ploiești şi Gloria Buzău, înainte de a reveni definitiv acasă, la Rapid CFR Suceava, echipă la care joacă constant şi astăzi, fiind căpitanul echipei și cel mai apreciat jucător de către suporteri…

Comentarii   
  •  
  •  

#1 Arkan » 06-12-2015 22:59

Un baiat cu o inima de aur, o fosta colega de facultate din Humor ii e prietena de familie si mi-a povestit multe despre el. Se spune despre Semeghin ca e mare bautor, dar asta n-a fost niciodata adevarat, acum nici macar nu se apropie de alcool, dovada ca la 36 de ani e unul dintre cei mai buni jucatori de banda din Romania!

Pe langa asta, ne amintim cu totii centrarile covrig cu care Semeghin ne-a delectat si rautatea pozitiva din jocul lui. El i-a facut mari pe Jula si Daniel Stan si ne-a bucurat in multe momente. Multumim, Semeghin!
+2

Arkan

  •  
  •  

#2 extreemerpl » 08-12-2015 08:02

Felicitari!

extreemerpl

Login sau crează cont pentru a comenta              |