STIRI Editoriale ADIO 2015, cel mai prost an din istoria Oţelului!

in pacate, 2015 va ramane cunoscut ca anul in care Braila ne-a invins de 2 oriin pacate, 2015 va ramane cunoscut ca anul in care Braila ne-a invins de 2 oriOdată cu meciul de sâmbăta trecută s-a încheiat unul dintre cei mai grei ani din istorie pentru Oţelul, dacă nu cumva cel mai greu. Chiar dacă rezultatul de 3-0 cu Rapid CFR Suceava ne-a bucurat, formaţia noastră a terminat anul pe penultimul loc al Seriei I din Liga a II-a şi asta în condiţiile în care am retrogradat deja o dată în 2015, din primul eşalon în cel de-al doilea. Dacă la nivel sportiv suntem cu un picior în groapă, şansele ca echipa roş-alb-albastră să retrogradeze în cea de a treia divizie fiind destul de mari în condiţiile actuale, la nivel financiar suntem şi mai mult în prăpastie.

Noua conducere, cu “Vivi” Stamate în frunte, încearcă să vadă cum poate redresa corabia, după ce managerul sportiv Cristian Munteanu nu a mai făcut faţă presiunii şi şi-a prezentat demisia. Jucătorii sunt total debusolaţi, cu salariile neplătite încă de la începutul sezonului, dar cu promisiuni că vor primi 3 restanţe în câteva zile, iar antrenorii nu au putut să găsească o soluţie-minune pentru năpasta care ne-a lovit.

În aceste condiţii vitrege, doar câteva sute de suporteri au mai rămas fideli idealului roş-alb-albastru, dar şi numărul fanilor pare că s-a împuţinat odată cu trecerea rundelor. Dar nu e momentul să abandonăm! Nu uitaţi că oficialii, tehnicienii sau fotbaliştii sunt trecători la orice club şi doar oamenii din tribune şi peluze vor rămâne mereu fideli crezului oţelar. Că mai suntem o mie sau o sută, că ne afăm în oraş sau peste oceane, că ne spunem că nu mai putem îndura umilinţele sau ne-a obosit mârşăvia celor care au condus acest club spre pierzanie, NOI trebuie să rămânem puternici, alături de Oţelul Galaţi. Indiferent de locul din clasament sau de divizie, indiferent de vitregiile anotimpurilor sau ale lumii, doar NOI mai formăm familia Oţelul, iar familia nu se abandonează la greu!

În această iarnă, nu ne rămâne decât să medităm la dezastrul din 2015, să ne gândim cum am putea face ca acest an să nu se mai repete vreodată şi să revenim mai puternici. Să nu uităm niciodată că echipa aceasta a fost desfiinţată de comunişti în două rânduri şi un singur om (nu o sută!), pe numele său “Puiu” Vasilache, a înviat-o de fiecare dată, redând-o gălăţenilor, pentru ca ei să o păstreze ca pe cea mai sfântă moştenire, din generaţie în generaţie. Dacă un singur om a putut salva echipa asta de atâtea ori, e datoria noastră, a celor care au preluat legământul, să iubim această echipă şi să o “predăm” în condiţiile cele mai bune copiilor şi nepoţilor noştri.

Oţelul nu e doar un club sau doar o echipă de fotbal. Oţelul e o idee, iar ideile nu pot fi ucise de răutate. Oricât de greu îi va fi, Oţelul se va ridica din cenuşă, indiferent cât va dura. Oricât de mult va fi lovită, va întoarce însutit tot ce a primit anul acesta. Iar noi, suporterii, vom fi mereu acolo să ne asigurăm de asta!

Comentarii   
  •  
  •  

#1 Viciu » 11-12-2015 21:11

Prezent .

Viciu

Login sau crează cont pentru a comenta              |