STIRI Liga I Meci demn de X Files

Suporterii au venit în număr mareSuporterii au venit în număr mareSC Oţelul Galaţi – Unirea Braniştea 2-3(1-1)

Oţelul a ratat calificarea în finala fazei judeţene a Cupei României la fotbal după un neverosimil 2-3 pe teren propriu, împotriva Unirii din Braniştea.

Susţinuţi din tribună de aproximativ 1500 de suporteri, printre care s-au numărat şi câţiva dintre obişnuiţii primului 11 precum Ionuţ Codreanu, Petrişor Tudosă, Laurenţiu Radu, Mihai Manău sau Ruben Codreanu, la care s-a adăugat şi un oaspete surpriză, Marquinhos, proaspăt transferat de Astra Giurgiu, oţelarii nu au dat nimic rău de bănuit în startul partidei.

Cristian Bahnaşu a deschis scorul în minutul 15 al confruntării, în urma unui penalty corect acordat de arbitru, şutul său pe centrul porţii pacalindu-l pe goalkeeperul Unirii.
Tot Bahnaşu a ratat o mare ocazie câteva minute mai târziu, atunci când, nemarcat la 6 metri, a reluat pe lângă o centrare venită de pe flancul stâng.
În mod complet neaşteptat oaspeţii au egalat în minutul 32, cum altfel decât în urma unei faze fixe, aşa cum s-a întâmplat de atâtea ori când Oţelul a primit gol în acest sezon. Cei de la Unirea au executat un corner, mingea a fost recentrată, iar din mijlocul careului mic plin de tricouri roşii a marcat cu capul cel mai scund jucător din preajmă şi singurul al oaspeţilor.
Deşi au dominat autoritar la toate capitolele, deşi, trebuie spus, jocul prestat a fost departe de ceea ce se aştepta de la ei, roş-alb-albaştrii au intrat la egalitate cu adversarii la pauză.
Partea secundă a fost chiar mai dezamăgitoare, în locul unei mult aşteptate, şi pe alocuri meritate desprinderi(datorită numărului de ocazii, nu şi jocului), suporterii fiind trataţi cu scene demne de Dosarele X.
După câteva atacuri nu foarte periculoase ale favoriţilor noştri, în minutul 53, oaspeţii, la a doua lor ocazie din întregul meci, au marcat din nou. În urma unui atac prelungit mingea a ajuns la un jocător al Unirii, la marginea careului de 16 metri, deşi avea 4 oţelari în faţă acesta a înaintat fără a fi atacat şi a trimis în plasă de la 10-11 metri.
Bomba a căzut peste arena din Ţiglina în minutul 66, atunci când cei de la Unirea s-au desprins la 1-3. Cum altfel decât tot în urma unui gol greu de explicat. Mingea a fost centrată de pe flancul stâng, Măstăcan, un coechipier şi un adversar s-au dus în acelaşi timp spre minge, însă nimeni nu a atins-o, iar aceasta s-a scurs în plasă. Şi mai greu de explicat e cum au marcat oaspeţii 3 goluri din 2 ocazii.
Abia în ultimul sfert de oră, profitând de slaba pregătire fizică a oaspeţilor care, de oboseală, mai mult pe jos stăteau, au reuşit oţelarii să-şi revină din şoc. În minutul 76, dintr-o poziţie bună, Bahnaşu a trimis spre poartă, însă goalkeeperul Unirii a respins în bară.
În minutul 80 am asistat la o dublă ocazie. Mai întâi Bahnaşu a fost blocat de portar după ce rămăsese singur cu acesta, iar pe respingere Frunză a trimis în bară la vinclu!
În minutul 85 Bahnaşu, cel mai bun jucător al partidei, a marcat frumos, cu un lob peste portarul advers, pentru 2-3, după ce Andrei Frunză a insistat la o minge aruncată peste defensiva Unirii.
Putea fi 3-3, însă fenomenele X Files şi-au făcut simţită prezenţa din nou, atunci cănd şutul lui Serea a bătut portarul Unirii dar a lovit bara (a 3a oară în această partidă!).
Deşi au mai fost ocazii, evident la poarta Unirii, scorul a rămas nemodificat până la final. Un 2-3 nedrept, faţă de ce s-a întâmplat pe teren, injust faţă de fotbal, dar care demonstrează perfect un principiu universal valabil: chiar dacă îi esti net inferior adversarului şi eşti dominat la toate capitolele, chiar dacă adversarul marchează de 2 ori, loveşte bara de 3 ori şi mai ratează şi alte situaţii, dacă tu din 2 situaţii marchezi 3 goluri la final vei câştiga.
Acum că unii au pus lipsa de determinare din tabăra noastră seama a diverse elemente, mai mult sau mai puţin fanteziste nu poate nega nimeni. Când se întâmplă ceva inexplicabil apar fel de fel de ipoteze. Că a fost lipsă de interes, că a fost ghinion curat, că e lipsa de valoare, că e oboseală sau că numărul 15l şi decarul Unirii semănau cu Ronaldo şi Neymar(doar la ten, la apucături semănând mai degrabă cu Homo Neanderthalis) şi i-au intimidat pe jucătorii noştri, ca s-a jucat la deruta celor din Mirceşti, toate rămân doar ipoteze.
Cert este doar că am pierdut de 2 ori în faţa unei echipe cu care am şters pe jos acum câteva luni(a fost 9-0 în toamnă) iar barajul se apropie cu paşi repezi. Trezirea!
Login sau crează cont pentru a comenta              |